| | | | |
|

SINTEZA REZULTATELOR PE ANUL 2008

Obiectivul 1/2008. Întocmirea unei baze de date on-line cu soiurile şi biotipurile locale

În anul 2008 au fost continuate deplasările în teren pentru a efectua observaţii şi determinări la soiurile şi biotipurile locale identificate în anul precedent. Cu această ocazie au mai fost identificate încă 41 de soiuri şi biotipuri locale.
      În acest an am extins cercetările şi în alte localităţi: Alba-Iulia, Petreşti, Aiud, Sebeş, Izvin, Recaş, Ghiroda, Săcălaz şi Urseni.
      În final numărul soiurilor şi biotipurilor locale reţinute ca fiind interesante şi introduse în baza de date computerizată sunt în număr de 92.
      Baza de date cuprinde referiri la distribuţia soiurilor pe areale şi localităţi, descrierea ampelografică a soiurilor, caracteristicile tehnologice şi fizico-chimice la care se adaugă fotografiile fiecărui soi dintre care în sinteză redăm câteva mai reprezentative.
      Întreaga bază de date cuprinzând tabelele şi fotografiile cultivarelor locale poate fi accesată pe internet la adresa www.soiuri-locale.tehnologii-viticole.ro


1.a. Distribuţia soiurilor şi biotipurilor locale pe areale şi localităţi

Tabelul 1 - Distribuţia soiurilor şi biotipurilor locale pe areale şi localităţi
(pentru vizualizare aveti nevoie de Acrobat Reader)

Cele 92 de cultivare locale reţinute se găsesc pe teritoriul localităţilor prezente în tabelul nr. 1. Dintre acestea , 29 de biotipuri locale prezintă însuşiri specifice soiurilor de struguri pentru masă, 37 se pretează pentru vinificaţie iar 26 prezintă însuşiri mixte, pretându-se la vinificare sau consum în stare proaspătă.

1.b. Caracterizarea ampelografică

Pentru caracterizarea ampelografică a cultivarelor s-au făcut referiri la cei mai importanţi descriptori ampelografici: frunza, strugurele şi bobul. Descrierea ampelografică este completată de poze ale fiecărui cultivar care pot fi consultate şi pe site-ul  grantului realizat .
      Pentru stabilirea denumirii soiurilor şi cultivarelor locale s-a apelat la numeroase criterii (denumirea locală populară în cazul în care există, iniţialele localităţilor în care au fost descoperite, iniţialele străzilor pe care au fost descoperite, numărul casei gospodarilor, însuşirile ampelografice şi tehnologice predominante, etc.).
      Datorită multitudinii de soiuri incluse în baza de date, în sinteză redăm caracterizarea ampelografică însoţită de fotografii a celor mai reprezentative.

Alb de Paulean
      Frunza adultă este mică, rotundă, întreagă având pe margine dinţi mici şi rari. Sinusul peţiolar este deschis în formă de „V”.
      Strugurele este de mărime mijlocie (160 g), de formă cilindrică, alungit, cu boabe rare, neuniforme ca mărime. Bobul este mare (3,8 g), de formă sferică spre ovoidală. Pieliţa este de culoare galben aurie, cu aspect translucid. Miezul este crocant, cu gust plăcut, dulce acrişor, conţine 1-2 seminţe rudimentare.


Frumoasa Alba de Maderat
      Frunza adultă este de mărime mijlocie, cuneiformă, 3-5 lobată, cu dinţi neuniformi ca marime, cu margini drepte.  Sinusurile laterale sunt deschise în formă de „V” iar sinusul peţioar este în formă de „V” sau „U” larg deschis. Strugurele este de mărime  mare (300-340 g), cilindroconic, cu primele ramificaţii dezvoltate, cu boabe aşezate rar pe ciorchine.

Bobul este mare (2,70 g), de formă sferică. Pieliţa este de subţire, de culoare galben verzuie cu aspect translucid. Miezul este cărnos, crocant, cu gust plăcut răcoritor, cu seminţe rudimentare.

Negru Vineţiu de Silagiu
      Strugurele este de mărime mijlocie, cilindro-conic, rămuros, lax, cu boabe aşezate rar în ciorchine. Boabele sunt de mărime mijlocie, de formă eliptică. Pieliţa este subţire, de culoare neagră-vineţie, acoperită cu o pruină fină. Miezul are gust dulce acrişor, cu aromă de fructe de padure şi prezintă 2-4 seminţe.
      Frunza este de mărime mijlocie, de formă rotundă pentalobată, cu sinusurile laterale inferioare superficiale. Sinusurile laterale superioare sunt închise, de formă elipsoidală. Sinusul peţiolar este deschis în formă de acoladă. Limbul este pielos, cu dinţi evidenţi, mari, cu baza laţită.


Marele Roz de Buziaş
      Strugurele este foarte mare, aripat, cilindroconic, cu boabe dese, neuniforme în ceea ce priveşte mărimea şi culoarea. Bobul este elipsoidal, de mărime mijlocie sau mică. Pieliţa este de culoare verde şi roz, subţire, acoperită cu pruină fină, crapă uşor în caz de exces de umiditate. Miezul este dulce acrişor, zemos şi crocant. Are 1-2 seminţe.
      Frunza este de mărime mijlocie spre mică, este pentalobată, rotundă. Sinusurile laterale sunt deschise în formă de liră, cu baza mai îngustă iar sinusul peţiolar este deschis în formă de liră. Limbul este subţire, cu dinţi proeminenţi, având marginile drept-convexe.

Mare Alb De Izvin
      Strugurele este mare spre foarte mare, rămuros, uneori aripat, de formă conică, cu boabe aşezate potrivit de des pe ciorchine. Bobul este mare spre foarte mare, de formă alungit-ovoidală. Pieliţa este groasă, elastică, de culoare verde-gălbui, cu gust ierbos, acoperită cu pruină fină. Miezul este cărnos şi aderent la pieliţă. Are gust dulce-acrişor şi conţine 2-3 seminţe.
      Frunza este de mărime mijlocie spre mare, cuneiformă, trilobată, cu sinusurile laterale deschise în formă de „V” şi sinusul peţiolar deschis în formă de” V” sau „U”. Limbul este gros, pielos, cu dinţi mari, cu margini concav-convexe. Prezintă mucron evident şi uşor încovoiat.


Alb aripat de Silagiu
      Strugurele este de mărime mijlocie, cilindroconic, cu boabe mari, eliptice, aşezate foarte rar în ciorchine.Pieliţa este de culoare galben-verzuie, mijlocie ca grosime, rigidă, acoperită cu pruină. Miezul este uşor crocant, dulce acrişor. Conţine 2-4 seminţe de mărime mijlocie. Frunza adultă este mare, cuneiformă, uşor pentalobată, dinţi ascuţiţi, mucronaţi, sinusul peţiolar în formă de acoladă.


Roz bătut de Silagiu
      Strugurele este mare, de formă cilindro-conică, cu vârful încovoiat, cu boabe neuniforme ca mărime, (mici şi mijlocii), aşezate des încât se deformează. Pieliţa are culoare roz- verzuie, groasă, elastică, acoperită cu pruină. Miezul este acrişor, crocant, răcoritor, cu seminţe rudimentare. Este predispus la putregai cenuşiu. Frunza adultă este de mărime mijlocie, pentalobată, cordiforma .Sinusurile laterale superioare sunt adânci, deschise în formă de “V”. sinusurile laterale inferioare sunt superficiale, iar sinusul peţiolar este deschis în formă de “U”.


Alb-verzui de Ghiroda
Strugurele este de mărime mijlocie,  cilindric. Este foarte compact. Boabele sunt aşezate foarte des pe ciorchine, încât se deformează. Pedunculul este scurt, ierbaceu. Bobul este de mărime mijlocie, sferic, uşor deformat. Pieliţa este de culoare verde cu pruină nepersistentă. Miezul este zemos cu 3-4 seminţe mici şi cu gust acrişor. Coarda are meritale de mărime mjlocie, de culoare gălbuie, cu pete mai închise.
      Frunza este de mărime mijlocie spre mică, aproape rotundă, întreagă cu sinusul peţiolar deschis în formă de „U” sau liră. Dinţii sunt foarte mici şi şterşi.


Roze de Silagiu
      Strugurele este de mărime mijlocie, de formă  cilindrică, cu boabe dese. Bobul prezintă neuniformitate în ce priveşte mărimea (mic-mijlociu). Are formă sferică cu tendinţe de mărgeluire. Pieliţa este subţire, de culoare roz-verzui. Miezul este uşor crocant, cu 1-2 seminţe, cu gust dulce şi uşoară aromă de „muscat”. Frunza este mică, cuneiformă, pentalobată, cu unele sinusuri laterale închise,  cu baza ascuţită, iar unele deschise în formă de „V” sau liră. Sinusul peţiolar poate fi închis cu marginile suprapuse, ovoidal sau deschis în formă de „V”. Dinţii sunt neuniformi ca formă şi mărime. Limbul frunzei este subţire.


Coadă de vulpe
      Strugurele este mare spre foarte mare, de formă cilindrică, aripat şi bifurcat la vârf. Boabele sunt de formă sferică,  aşezate  des şi sunt de mărime mijlocie.  Pieliţa este subţire, de culoare roşietică, acoperită cu pruină fină.  Miezul este foarte zemos, cu gust dulce şi conţine 2 seminţe. Frunza este de mărime mijlocie spre mică, cuneiformă, pentalobată, cu sinusurile laterale  închise, înguste, unele având lobii suprapuşi. Sinusul peţiolar este închis, de formă eliptică. Limbul frunzei este pielos, cu mucron încovoiat şi dinţi  mari.

 

1.c Caracteristici tehnologice  şi fizico-chimice ale soiurilor şi biotipurilor locale în anul 2008

Din economie de spaţiu prezentăm aceste caracteristici sub formă de tabel făcând referiri doar la soiurile care nu au fost incluse în sinteza de anul trecut .
Soiurile şi biotipurile pentru consum în stare proaspătă reţinute prezintă un aspect comercial plăcut, lucru esenţial în cazul soiurilor pentru masă care trebuie să capteze atenţia consumatorului. Din acest punct de vedere remarcăm soiurile: Mare roz de Buziaş, Marele alb de Izvin, Bulgăre alb, Mare aripat de Urseni.
      Toate soiurile reţinute în urma cercetărilor întreprinse în 2008, datorită compoziţiei chimice echilibrate au un gust plăcut apreciat de către consumatori.    
      Soiurile cu însuşiri mixte prezintă în marea lor majoritate un aspect comercial plăcut, apropiat de cel al strugurilor pentru masă şi o compoziţie chimică echilibrată care le recomandă atât pentru consum în stare proaspătă cât şi pentru obţinerea unor vinuri savuroase, echilibrate dar cu o tărie alcoolică mai redusă, aceasta fiind şi una dintre tendinţele pe plan mondial în vinificaţie. Din această grupă remarcăm soiurile: Verde cu boabe rare, Aromat alb, Roz aromat de Buziaş.
      În cazul soiurilor destinate exclusiv obţinerii de vinuri am remarcat o diferenţiere a soiurilor în funcţie de zona de provenienţă. Soiurile din zona Alba-Iulia, Aiud se remarcă printr-o aciditate pronunţată, în timp ce conţinutul de zahăr este mai redus.
      Soiurile din zona Buziaş-Silagiu au un conţinut mai mare de zahăr şi un conţinut mai redus în aciditate.

Tabelul 2 - Caracteristici tehnologice  şi fizico-chimice ale soiurilor şi biotipurilor locale de struguri
(pentru vizualizare aveti nevoie de Acrobat Reader)

Obietivul 2/2008. Realizarea unei colecţii ampelografice cu soiurile şi biotipurile locale.

În acest an a fost înfiinţată în plantaţia viticolă a S.D. Timişoara o colecţie ampelografică pe o suprafaţă de peste 3500 m2 care include soiuri şi biotipuri locale din partea de vest a ţării.
      Pentru a putea fi lucrată mecanizat, distanţele de plantare au fost stabilite la 2 m între rânduri şi 1m pe rând, neputându-le adapta după vigoarea fiecărui soi.
      Această colecţie urmează să fie îmbogăţită anual şi după încheierea cercetărilor, cu noi soiuri şi biotipuri devenind o importantă bază didactică şi de cercetare pentru studenţi şi persoanele interesate.
      Colecţia în sine reprezintă şi o sursă importantă de biodiversitate în domeniul viticol.

Concluzii

Soiurile şi biotipurile locale reprezintă o sursă importantă de biodiversitate şi în acelaşi timp o sursă valoroasă pentru obţinerea de produse tipice autentice capabile să se impună pe piaţa vinului în care o mare parte dintre consumatori caută produse cu specific local.
      Din păcate majoritatea acestor soiuri, unele de mare valoare nu sunt cunoscute şi astfel nu pot fi valorificate la un nivel superior.
      Aproape toate soiurile şi biotipurile locale reţinute în anul 2008 se cultivă după o tehnologie minimală, care se rezumă la tăiere şi recoltare, eventual 1-2 praşile, în timp ce tratamentele fitosanitare lipsesc sau se limitează la 1-2 stropiri cu zeamă bordeleză, ceea ce ne determină să afirmăm că strugurii obţinuţi pot fi consideraţi struguri ecologici, care pe viitor vor fi foarte apreciaţi de către un important segment de piaţă care se orintează din ce în ce mai mult spre produse ecologice, sănătoase pentru organismul uman.
      Un alt lucru important reuşit în urma cercetărilor a fost captarea atenţiei, interesului şi cooperării multor persoane particulare care au devenit din ce în ce mai interesate în această direcţie şi care au înţeles că în grădinile lor se găsesc nebăgate în seamă posibile comori.
      În urma cercetărilor întreprinse am reuşit să identificăm şi să luăm în cercetare numeroase soiuri şi biotipuri locale, dar cu siguranţă, în zona de referinţă, exista multe alte soiuri pe care nu am reuşit să le identificăm în cei doi ani de cercetare, dar care vor ramâne în preocupările noastre viitoare.